Hai noroc! Victoria Maiei Sandu e genială. Dar nu ajunge! - Autor: Petre M. Iancu

 Putin? E negru. După numărarea a 96,4% din voturi Maia Sandu a învins cu aproximativ 53% contra 47% pentru Stoianoglo. Ce înseamnă toate acestea?

O mare bătălie pierdută pentru Rusia

Averile investite în manipularea votului moldovenesc de marele mafiot care se crede mesia s-au dus, se pare, pe apa sâmbetei. E bine așa. Fie și cu o victorie la mustață, Moldova și-a ales direcția. Și vârful giruetei se îndreaptă clar și ferm spre vest.

Mai clar decât s-a putut vreodată în România post-băsesciană.

Și nu doar Putin e negru. Depresia i-a cuprins pe toți putiniștii de serviciu de la București, în frunte cu odioasa antisemită, cu ex-tovarășul ei aurist și cu securicii ascunși încă prin servicii.

Și la procesare și publicare în timp real, pe site, a datelor unui scrutin, Moldova dă clasă României caricaturalului pesedist Toni Greblă. ”Mâna greblă i se făcu” are toate motivele să se rușineze rău de modul în care a lucrat CEC, în comparație cu BEC.  Dar ce mai contează pe moment? Moldova și-a prezervat șansele de integrare europeană, Kremlinul, mai degrabă decât Stoianoglo, e bătut. În ciuda previzibilelor vaiete ale jalnicilor biruiți, care vor intona, împreună cu Putin, litania unei presupuse ”trucări” a alegerilor de către occidentali, sau poate de către niscaiva farfurii zburătoare ale NATO, Maia Sandu a învins.

Împreună cu modesta și inteligenta șefă a statului moldovean triumfă pe tăcute greu încercata Ucraină, care ar fi fost afectată serios și dureros de un vot basarabean putinist și, nu în ultimul rând, Vestul. În speță, mai ales, Uniunea Europeană. Precum și Germania, marea putere protectoare a Republicii Moldova și a Maiei Sandu.

Se poate ciocni un păhărel de țuică. Poate și de vin spumos?

Nu e cazul, cred, să fie destupate prea multe sticle de șampanie. Căci ar fi prematur.

Multe vor depinde esențial de rezultatul alegerilor americane de marți și de complet incerta politică americană în regiune după înlocuirea la Casa Albă a nefericitului, amnezicului și poltronului Joe Biden. Căci fără America, sau cu o Americă în degringoladă democratică, în război civil, sau sub o tiranie, Europa e pierdută.

Și fără Europa, e compromis, vai, viitorul Republicii Moldova. Pentru că România pesedistă n-are politici externe proprii.

Nu mai puțin importante, ba chiar decisive, se vor dovedi alegerile legislative moldovenești de la jumătatea anului viitor, precum și, mai ales, deznodământul războiului ruso-ucrainean.

Fără o victorie clară în scrutinul parlamentar, pro-europenii de la Chișinău vor avea cărți tare proaste,

Mai mult chiar decât de rezultatul pro-european al referendumului, sau de persistența la cârmă a Maiei Sandu, soarta europeană a Moldovei va depinde de deznodământul conflagrației din țara vecină. Dacă se prăbușește Ucraina, vai de Moldova. Independența ei nu va mai face nici cât o ceapă degerată.

Un rol extrem de important pentru viitor va juca și proxima debarcare a lui Putin. Care va condiționa demantelarea sistemului său criminal în masă. Un sistem cu antene lungi și structuri subterane adânc înfipte și înrădăcinate în fostul spațiu sovietic.

În fine, o partitură cheie i-ar reveni reorientării, îmbărbătării și înțelepțirii românilor și europenilor în politica față de Rusia, față de aliații teroriști, islamiști și comuniști ai Moscovei, precum și față de propria securitate.

Alegeri prezidențiale în Moldova. Pe 20 octombrie 2024 are loc si referendumul national

 

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne duminică, 20 octombrie 2024, pentru două voturi importante: primul tur al alegerilor prezidențiale, 11 candidați fiind înscriși în cursa pentru președinția Moldovei, și referendumul de schimbare a constituției, în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Alegerile președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței.

Referendumul reprezintă acel scrutin prin care cetățenii cu drept de vot își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și societății în ansamblu. În Republica Moldova, există două tipuri de referendumuri care pot fi organizate: Referendum republican - este constituțional, legislativ, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova, consultativ. Are loc la nivelul întregii țări; Referendum local - are loc la nivel de sat/comună/oraș/municipiu/raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, revocarea primarului. Republica Moldova a depus în martie 2022 o cerere de aderare la Uniunea Europeană. În iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Ulterior, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Obiectivul Republicii Moldova este de aderare la UE până în anul 2030. La referendumul din 20 octombrie 2024, cetățenii vor răspunde la întrebarea "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?" În dreapta textului întrebării se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea sunt două cercuri. Alegătorul pune ștampila cu mențiunea „Votat” în unul dintre cercurile inscripționate cu „DA” / „NU”.

În ceea ce priveşte referendumul, ponderea cetăţenilor din Republica Moldova care susţin integrarea europeană a crescut semnificativ, de la 57 la sută în aprilie 2024 la 63 la sută în septembrie 2024. Majoritatea moldovenilor sunt hotărâţi să meargă la vot pentru a decide obiectivul de dezvoltare strategică pe termen lung al ţării. Dacă în luna august circa 66% dintre respondenţi afirmau că vor merge şi vor vota atât la prezidenţiale, cât şi la referendum, iar circa 10% erau indecişi, în luna septembrie a scăzut numărul indecişilor cu 3,5%. Participarea la referendum şi alegerile prezidenţiale a crescut cu 2% şi cam tot atât a crescut procentul celor care declară că vor participa doar la alegerile prezidenţiale, arată Watchdog. Peste jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră că dezinformarea şi manipularea opiniei publice de către actorii externi contribuie foarte mult la regresul din Republica Moldova. Unul din mesajele toxice folosit de oponenţii referendumului pentru a diviza societatea sugerează că diaspora nu trebuie să aibă dreptul să participe la referendum. Anumiţi lideri politici insinuează că referendumul constituţional nu ar conta pentru procesul de integrare europeană, îndemnând oamenii să nu îşi expună opinia. Datele sondajului din septembrie arată că, în ciuda minciunilor, 69 la sută dintre moldoveni consideră că referendumul din 20 octombrie 2024 este un pas important pentru procesul de aderare la UE care trebuie efectuat acum pentru a nu pierde această şansă istorică.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024 din Moldova

Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați astfel:

1.     Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM) - a ocupat funcția de procuror general al Republicii Moldova în perioada 29 noiembrie - 5 octombrie 2021;

2.     Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate - actuala președintă a Republicii Moldova;

3.     Renato Usatîi, de la formațiunea „Partidul Nostru” - fost primar al localității Bălți. A mai candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, când s-a clasat pe locul al treilea, după Maia Sandu și Igor Dodon;

4.     Vasile Tarlev, de la Partidul pentru Viitorul Moldovei - a fost Prim-ministru al Republicii Moldova. În prezent este președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova;

5.     Irina Vlah, candidat independent - fostă guvernatoare a Găgăuziei, o mica reugiune autonomă din sudul Republicii Moldova;

6.     Ion Chicu, din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei - fost premier al Republicii Moldova, fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon;

7.     Andrei Năstase, candidat independent - fost primar general al Chișinăului și viceprim-ministru și ministru de Interne în Guvernul Maia Sandu;

8.     Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” - istoric, politician și fost boxer profesionist. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consilier rational în Consiliul rational Ungheni și ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova;

9.     Victoria Furtună, candidat independent - fostă procuroare anticorupție;

10. Tudor Ulianovschi, candidat independent - fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Pavel Filip.

Natalia Morari, candidat independent - jurnalistă din Republica Moldova.

Care este procedura de vot în Republica Moldova

În ziua alegerilor prezidențiale, pe 20 octombrie,  au drept de vot cetățenii cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, inclusiv. Urnele de vot se deschid pe 20 octombrie 2024 la ora 7:00 dimineața și se închid la ora 21:00. Fiecare alegător va semna de două ori pe lista membrilor biroului electoral al secției de votare, atunci când vor primi cele două buletine de vot. Pentru a vota, alegătorul are nevoie de unul dintre următoarele documente/acte de identitate: Buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare; Buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului; Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat. Ce spun ultimele sondaje: cine ar câștiga alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 Cel mai recent sondaj, prezentat în septembrie 2024, arată că Maia Sandu rămâne favorita competiţiei pentru funcţia de preşedinte, cu circa 36 la sută din intenţiile de vot. Potrivit sondajului, Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte Igor Dodon) - 10 la sută, Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru - 7,5 la sută, şi Irina Vlah, candidat independent, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia - 4 la sută. Restul candidaţilor au înregistrat scoruri între 0 şi la sută, însă este de remarcat că 22 la sută dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu au luat încă o decizie clară în privinţa votului pentru alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la modificări uşoare în clasamentul candidaţilor pe parcursul următoarelor săptămâni. Faţă de luna august 2024, nici unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale nu a înregistrat o creştere semnificativă de rating. Însă se poate observa că opţiunile diverse existente cresc uşor nivelul de nehotărâre a oamenilor şi îi determină să fie mai ezitanţi, scrie ONG-ul Watchdog.

Secții de votare deschise în România pentru cetățenii moldoveni

Alegătorii care nu se află în Republica Moldova în ziua votului o pot face la secțiile de votare organizate în străinătate. În total, 234 de secții de votare vor fi deschise în străinătate, infomează Comisia Electorală Centrală. Dintre acestea, 16 vor fi în România: Trei secții de votare în București; Două secții de votare în Iași; Două secții de votare în Cluj-Napoca; Câte o secție de votare în orașele: Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara.

Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi. În turul doi de scrutin este ales președinte candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la vot. După validarea scrutinului, candidatul ales președinte al Republicii Moldova depune jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri. Mandatul președintelui Republicii Moldova durează patru ani, potrivit Constituției și, la fel ca în România, o persoană nu poate deține funcția de președinte al Republicii decât pentru cel mult două mandate consecutive.

Ce li se spune elevilor români din Ucraina

 

Ucraina schimbă istoria! Manualele de istorie destinate copiilor români din Ucraina suferă modificări. Acestea promovează perspectiva favorabilă Ucrainei în detrimentul acurateței istorice.

Anatol Popescu, președinte și membru fondator al Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, Ucraina, a atras atenția asupra acestui fenomen. El a evidențiat schimbările semnificative în conținutul manualelor de istorie.

Anatol Popescu a detaliat schimbările din manuale

Pe pagina sa de Facebook, Popescu a postat mai multe fotografii cu manualul de istorie al Ucrainei. Acesta este destinat elevilor români din țară.

Ce li se spune elevilor români din Ucraina

Textele din manuale încearcă să planteze în mintea pură a elevilor de etnie română din Ucraina o afirmație falsă. Anatol Popescu a atras atenția că tinerii învață în familie, sunt expuși la informații în mass-media și, totuși, primesc alte perspective în școli.

În mod particular, în manualul de Istorie al Ucrainei pentru clasa a 10-a s-a observat un lucru important. Aici sunt prezentate sudul Basarabiei și nordul Bucovinei drept teritorii ucrainene ocupate de România. Acest lucru, se spune, s-ar fi întâmplat după destrămarea imperiilor Austro-Ungar și Rus, după Primul Război Mondial.

„Chiar și cu o debarasare completă de sintagma ”limbă moldovenească” procesul de decomunizare, desovietizare și derusificare a învățământului școlar românesc din Ucraina va dura ani buni de zile, dacă nu decenii întregi”, a spus acesta.

Basarabia și Bucovina prezentate drept teritorii ucrainene

Totuși, din punct de vedere istoric, Basarabia s-a unit cu România printr-un vot al Sfatului Țării la 27 martie 1918. Bucovina a făcut acest pas la 28 noiembrie 1918. Mai mult, unirea Bucovinei cu România a fost exprimată în termeni de „unire necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.

Ucraina nu reflectă corect evenimentele istorice reale

Prin urmare, afirmația din manualele de istorie din Ucraina este falsă. Ocuparea teritoriilor ucrainene de către România la acea vreme nu reflectă corect evenimentele istorice reale pentru elevii români din Ucraina.

Cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o ocupație a teritoriilor ucrainene de către România de la acea vreme, așa cum este prezentat în manualele de istorie din Ucraina, elevilor români.

Conferința Anuală CMR-2019

ANUNȚ

Conferința Anuală CMR-2019 va avea loc în zilele de 7-8 Septembrie 2019, la București, la Palatul Parlamentului, în organizarea CMR-România.

Din considerente de protocol și Securitate, atât membrii CMR cât și persoanele care doresc să participle, sunt rugate să se înscrie din timp pe lista participanților care este cerută de Serviciul de Securitate al Parlamentului. De asemeni, este util ca fiecare participant să opteze pentru una dintre sesiunile de lucru ale Conferinței.

În linii mari, temele propuse pentru dezbatere în sesiuni de lucru, se axează pe următoarele direcții:

1.      Sesiunea Educație, Cultură, Reabilitare Patrimoniu

2.      Sesiunea Economică, Investiții și Forță de Muncă

3.      Sesiunea Antidiscriminare Națională

4.      Sesiunea Unire

Pentru o dezbatere eficientă vom încerca să invităm persoane din administrația de stat, parlamentari, lideri politici din România și Basarabia, lideri ai altor organizații, pentru ca împreună cu specialiștii și ceilalți membri CMR participanți, grupurile de lucru să găsească și să propună soluții optime la temele propuse.

În paralel vor avea loc discuții legate de restructurarea CMR pentru a putea corespunde actualei situații interne, dar și a situației generale a societății românești.

Amintim că o prioritate absolută rămâne dezvoltarea rețelei CMR prin creșterea numărului de filiale și de membri.

Având în vedere că unele filiale se pot confrunta cu probleme specifice, inclusiv organizatorice, liderii sau reprezentanții filialelor sunt rugați să prezinte portofoliul de probleme și soluții preconizate pentru dezbatere, analiză și includere în Rezoluția finală.

Același lucru se dorește și pentru Departamentele organizației.

În luna August, vor avea loc consultări preliminare cu filialele CMR pentru definitivarea temelor și programului Conferinței.

Comitetul CMR de organizare

     Nicușor Moise, Director Executiv CMR-România

     Maria Petrescu, Director CMR-București

     Niculina Merceanu – Șef Birou Comunicare și Presă

MEMORIALUL PATIMILOR ROMÂNEȘTI

În anul 2009 a fost lansată ideea construirii unui Memorial al Patimilor Românești fiind publicată pe site-ul ”MemorialRomanesc.org” pentru colectarea de semnături.

Pe data de 9 Iunie 2009, senatorul Titus Corlățean, șeful Comisiei de politică externă a Senatului a prezentat în plenul celor două camere ale Parlamentului, o declarație politică în care a susținut necesitatea construirii Memorialului Patimilor Românești pentru comemorarea românilor care au avut de pătimit ca urmare a atrocităților regimului comunist și a purificării etnice efectuate de sovietici prin genocid și prin deportări ale populației românești din teritoriile ocupate.
Totodată, senatorul a cerut guvernului României să aloce fondurile necesare acestei construcții. Și totuși, Ministrul Culturii din acea perioadă, dl. Theodor Paleologu, mi-a trimis o scrisoare prin care-și justifica refuzul prin lipsa fondurilor, deși Starețul Melchisedec al Mânăstirii Putna a oferit un teren adecvat acestui monument.
Zilele acestea, site-ul ”MemorialRomanesc.org” a fost vandalizat, dispărând și textul și întreaga listă de cca. 48000 de semnături.
Din fericire, mai există o copie a textului documentului respectiv, pe care-l public pe site-ul ”Diaspora și Reîntregirea” (https://mipopescu.wordpress.com/03-documente-cmr/12-anti-discriminare/memorial/).
La Conferința CMR-2019 care va avea loc în perioada 7-8 Septembrie la București, vom prelua inițiativa și sperăm ca societatea civică și clasa politică românească să o sprijine, pentru a determina guvernul să întreprindă demersurile necesare finalizării acestui proiect.

Cititi aici textul documentului …

PRESEDINTELE CONSILIULUI MONDIAL ROMAN,
Mircea POPESCU

În zilele de 7-8 Septembrie 2019 va avea loc la București Conferința Anuală (Adunarea Generală) a World Romanian Council - Consiliul Mondial Român

În zilele de 7-8 Septembrie 2019 va avea loc la București Conferința Anuală (Adunarea Generală) a World Romanian Council - Consiliul Mondial Român. 

Cu această ocazie se va analiza activitatea directoratelor și filialelor CMR din întreaga lume și se va decide reorganizarea și numirea de noi conduceri acolo unde se va constata o activitate nesatisfăcătoare. 

De asemeni, funcție de cerințe, se vor înființa noi filiale în Europa, Statele Unite și Canada (este vorba, printre altele, de  Spania, Portugalia, Franța, Germania, Canada, Italia, Irlanda, Anglia, etc). 

În momentul de față CMR nu are reprezentanțe în zona Australia-New Zealand, Asia sau Israel. 

Cei care doresc să constituie noi filiale sunt rugați să facă propuneri și să prezinte un plan de dezvoltare care să fie discutat la Conferință. 

Pentru relații, sunteți rugați să trimiteți un mesaj la adresa de e-mail: (m.popescu@sbcglobal.net).

Mircea Popescu - Președinte CMR

Comunicat al Consiliului Mondial Român

Astăzi, 12 Ianuarie 2019, a avut loc lansarea oficială a candidaturii independente pentru Parlamentul European a lui George Simion, lider al Acțiunii 2012 și Director Executiv al CMR-Europa.
Campania se va desfășura sub deviza ”România Mare în Europa” și eventualul succes va duce la prezența Mișcării Unioniste pentru prima dată în Parlamentul Europei.

Așa cum a declarat în adunarea publică de lansare, George Simion va fi primul europarlamentar român care va pleda la Bruxelles cauza reîntregirii României și îi va reprezenta pe unioniștii din toată lumea, dar și pe românii din teritoriile din jurul României și din Balcani precum și pe românii din Mureș, Covasna, Sovata, discriminați și lipsiți de susținerea europarlamentarilor români.
În timp ce europarlamentarii români nu au nicio reacție, la Bruxelles există o singură voce pentru aceste zone, aceea a UDMR-ului care pledează pentru autonomie pe criteriul majorității etnice maghiare.

Consiliul Mondial Român, alături de toată suflarea românească, are datoria, ca în conformitate cu principiile și obiectivele sale să asigure sprijinul pentru George Simion, iar filialele noastre din întreaga lume să înceapă colectarea de semnături necesare de la membrii organizației, de la susținători sau alți români din comunități pentru susținerea candidaturii sale.

Trebuie să înțelegem că prezența unui reprezentant marcant al mișcării unioniste în Parlamentul Europei va constitui un moment de importanță națională.

Președinte CMR
Mircea Popescu
12 Ianuarie 2019