"Pasul final este ca în 2018, Unirea să fie votată în cele două parlamente”

Mii de persoane au participat, duminică, la Chișinău la un marș unionist. Demonstrația a fost organizată cu ocazia marcării a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, informează Moldpres, preluată de Agerpres.

Cei prezenți la eveniment s-au adunat inițial la un miting în fața Teatrului Național de Operă și Balet "Maria Bieșu", unde au cerut unirea celor două state.

"Unirea este inevitabilă pentru că așa vrea Dumnezeu, însă de noi depinde cât de repede se va produce aceasta. Țara întregită este cea mai mare avere pe care o putem lăsa copiilor noștri, iar Prutul niciodată nu a fost o graniță și nu trebuie să fie frontieră între românii de aici și românii de acolo", a declarat, citat de MOLDPRES, Nicolae Dabija, reprezentant al așa-numitului grup de inițiativă al Sfatului Țării 2.

"Trebuie să plecăm de aici cu un singur gând — unirea este inevitabilă. Ne-am adunat în inima Chișinăului pentru a scrie istorie și ne bucurăm că suntem din ce în ce mai mulți, mai puternici și mai uniți", a afirmat coordonatorul Blocului Unității Naționale, Constantin Codreanu.

Potrivit Platformei Unioniste Acțiunea 2012, 50.000 de persoane au participat duminică la ceea ce a fost descris drept "cel mai amplu marș unionist de la Chișinău".

"Suntem din ce în ce mai mulți, iar vocea noastră se aude tot mai puternic. În această zi de sărbătoare, la împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avem de transmis un mesaj: vom spori eforturile pentru ca centenarul Unirii să ne găsească întregi ca neam", a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

Obținerea consensului politic prin care partidele politice parlamentare convin asupra ideii de îndeplinire a reunificării, informarea partenerilor euroatlantici privind opțiunea națiunii române și explicarea avantajelor pe care reîntregirea României ar aduce-o lumii transatlantice, aprobarea de către Parlamentul de la București a principiilor reunificării sunt câteva etape ale foii de parcurs pe care unioniștii vor să le realizeze până în 2018.

La data de 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. La 28 iunie 1940, Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

1700 de delegați din toate raioanele Republicii Moldova au adoptat astăzi Foaia de parcurs a Reunificării cu România până în 2018 și pașii ulteriori acestui act. Evenimentul a avut loc în cadrul Congresului de constituire a Sfatului Țării 2, forul reprezentantiv al unioniștilor.

Informarea întregii populații din Republica Moldova privind beneficiile unui stat comun cu România, demararea proiectului investițional pentru Republica Modova, aprobarea de către Parlamentul de la București și Chișinău a principiilor Reunificării sunt câteva etape ale Foii de parcurs votate de reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale: intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani.

„Știm de unde am pornit și unde vrem să ajungem. Strategia noastră se bazează pe o serie de pași concreți, care decurg din abordarea pragmatică a procesului de Reunificare. Pasul final este ca în 2018, Unirea să fie votată în cele două parlamente”, a declarat Constantin Codreanu, coordonator al Blocului Unității Naționale și membru al grupului de inițiativă pentru crearea Sfatului Țării 2.

Printre numele marcante din Sfatul Țării 2 se regăsesc: Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, Alexandru Moșanu, Alecu Reniță, Mihai Cimpoi, Ion Negrei, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Nicolae Botgros, Ion Varta, Petru Hadârcă, Iurie Colesnic, Gheorghe Mustea, Ninela Caranfil, Ion Iovcev, Octavian Țîcu, Sandu Grecu, Vasile Iovu, Petru Bogatu, Silviu Tănase.

Din listă mai fac parte și reprezentanți ai fiecărui raion și ai minorităților naționale. La final, participanţii au votat, în mod simbolic, o declaraţie de Reunificare.

Mai jos puteţi citi proclamaţia de constituire a Sfatului Ţării 2:

Congresul unioniștilor din R. Moldova, forul reprezentativ format din toate categoriile sociale: intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani, titrează InfoPrut.

Noi, adepții mișcării de reunificare, delegați ai Congresului Sfatului Țării 2,

Pornind de la aspirațiile naturale de a locui într-un stat european și prosper;

Având în vedere dreptul oricărei națiuni la autodeterminare, fără niciun amestec din afară;

Considerând statul de drept, democrația, dreptul internațional, drepturile omului, dreptatea și pluralismul politic ca valori supreme;

Reafirmând devotamentul nostru față de valorile general umane, dorința de a trăi în pace și bună înțelegere cu toate statele, conform normelor unanim acceptate ale dreptului internațional;

Condamnând actele criminale şi ilegale de dezmembrare teritorială din 1775, 1812 şi Pactul „Ribbentrop-Molotov” din 1939, între regimul fascist și sovietic;

Luând act de mișcarea de renaștere națională din 1988 – 1992 și de protestele anti-comuniste din 2009;

Luând act de Constituția R. Moldova, care stipulează că Suveranitatea naţională aparţine poporului;

Apreciind, din aceste considerente, că a sosit clipa astrală a săvârşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional;

Subliniind dreptul constituțional al concetățenilor noștri la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice ;

Subliniind dreptul suveran al statelor la formarea unor entități statale noi;

Adoptăm această Proclamație, declarând-o actul fondării Sfatului Țării 2.

Congresul din 27 martie, de la Chișinău, la care au participat 1700 de delegați,

PROCLAMĂ crearea SFATULUI ȚĂRII 2 și investirea membrilor săi pentru îndeplinirea obiectivelor de mai jos:

Implementarea etapelor și principiilor prevăzute în „Foaia de parcurs – REUNIREA 2018”;
Informarea tuturor ambasadelor, privind proiectul Reunificării României și R. Moldova într-o entitate statală comună, precum și a consecințelor acestui fapt pentru securitatea regională și europeană;
Înfrățirea tuturor localităților din R. Moldova cu localități din România;
Promovarea în teritoriu a beneficiilor pentru culturile agricole ca urmarea reunificării;
Promovarea avantajelor reformei administrative și revenirea la județe, în R. Moldova;
Promovarea avantajelor introducerii punctelor vamale comune R. Moldova – România;
Promovareaavantajelor unificării valutare prin instituirea unei valutei comune și preluarea de către BNR a gestionării segmentului financiar-bancar al Moldova;
Promovareaavantajelor unificării vamale și a politicilor fiscale după modelul UE;
Promovareaavantajelor unificării activităților diplomatice;
Introducerea unui serviciu militar profesionist după standarde NATO în R. Moldova;
Pregătirea unei agende precise pentru rezolvarea conflictului transnistrean, prin obținerea unor negocieri directe între București și Moscova;
Facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române;
Dialogul cu autoritățile competente pentru finalizarea urgentă a lucrărilor de interconectare și obținerea independenței energetice până în 2017;
Dialogul cu autoritățile competente pentru construcția unei linii de căi ferate

Chișinău – Iași, cu ecartament european și construcția unei linii de căi ferate de mare viteză Bălți – Chișinău – București – Timișoara;
Construcția autostrăzilor Chișinău – București și Chișinău – Iași – Cluj-Napoca;
Crearea unui spațiu audiovizual unic: România – R. Moldova;
Unificarea programelor educaționale din România și R. Moldova;
Adoptarea programelor educaționale din România în instituțiile de învățământ din R. Moldova;
Unificarea sistemului de telefonie, serviciul de urgență 112 și a serviciilor poștale;
Promovarea avantajelor constituirii în România a unui Fond pentru Moldova.